Cand iese badea la cosit,
Iese si mandra la prasit.
Si la hora dumineca
E tot cu ochii dupa ea
Si cand e joc de alunel
Mandruta e tot langa el!
Pai, tarancuta, cum e ea,
E drept ca badei i-ar placea,
Dar cand ii cata vorba el,
Ea fuge si nu vrea de fel.
Ca intr-o zi n-a mai rabdat
Si i-a spus badea suparat:
Tarancuta! Tarancuta!
-Cu bujori in obrajori,
De ce-mi cauri tu pricina?
Vrei sa uit ca-mi esti vecina
Cand imi tii calea-n gradina?
Noaptea cand e luna-n nori?
Noaptea cand e luna-n nori?
Tarancuta! Tarancuta!
Cu fuiorul prins in brau,
Ti-a mers vestea de sfioasa
Ca ta-ncui si ziua-n casa.
Daca ziua esti fricoasa
Ce cauti noaptea la parau?
Ce cauti noaptea la parau?
De data asta, mai fata,
Zi bogdaproste c-ai scapat,
Dar, te prind eu altadata
Sa stii ca intru un pacat!
Tarancuta! Tarancuta!
Cu bujori in obrajori,
O sa ma aduci in stare
Sa te prind de cingatoare,
Ziua, in amiaza marre,
Sa-mi dai fraga buzelor,
Sa-mi dai fraga buzelor!
Ea fraga buzelor i-a dat
Apoi l-a luat si de barbat,
Si au jucat la nunta lor
Popa si domnu-nvatator,
Si au mancat, si au baut,
Trei zile nunta a tinut.
Trecut-au ani si ani de-atunci
S-acolo-n satul dintre lunci
Gospodarie ca a lor,
Si voie buna ca a lor,
Nu mai gasesti cat ai cata,
Nu mai gasesti cat ai cata!
Tarancuta! Tarancuta!
Te-au nins florile de mar,
Nu mai esti tu tinerica,
Dar esti inca frumusica,
Cu trei fire albe-n par,
Cu trei fire albe-n par!
Tarancuta! Tarancuta!
Cine e ca tine-n sat?
Ai acum o fata mare,
Si de ea esti mandra tare,
Ca-i din cap pana-n picioare
Cum erai tu altadat’
Cum erai tu altadat’!
Pai, sa-ti traiasca fetita
Si sa o vezi la casa ei,
Si sa-ti traiasca si badita
Si sa va vad cu nepotei.
Tarancuta! Tarancuta!
Cu bujori in obrajori,
Si ne mai facusi surata,
Doi baieti pe lang-o fata,
Ce vor creste mari odata,
Mandri de maicuta lor.
Mandri de maГЇcuta lor.